Medicina modernă se bazează pe faptul că antibiotice pot elimina sau stopa infecțiile începând din anii ’40, de la descoperirea penicilinei.
În momentul în care bacteriile devin rezistente la antibiotice, procedurile medicale de rutină, precum operațiile de orice fel, devin periculoase, pentru că apare riscul infecțiilor.
Un exemplu de microb care cauzează infecții rezistente la antibiotice este Klebsiella. Acest microb trăiește pe pielea oamenilor, în tractul digestiv sau în mediul înconjurător. Uneori, Klebsiella provoacă infecții, mai ales în spitale, pentru că pacienții spitalizați sunt în general vulnerabili.
Oamenii de știință studiază bacteriile rezistente la antibiotice pentru dezvoltarea de noi tratamente, noi vaccinuri, dar și pentru prevenirea epidemiilor și dezvoltarea de politici eficiente de sănătate publică.
Ce sunt bacteriile?
Bacteriile sunt microorganisme procariote, cu structură relativ simplă și cu dimensiuni reduse. ADNul nuclear ar bacteriilor nu este delimitat de o membrană. În plus față de ADNul nuclear, bacteriile au plasmide, mici molecule circulare de ADN care coexistă cu nucleoidul și care conțin gene ce pot fi transferate altor organisme.
Ce sunt antibioticele?
Un antibiotic este o substanță care omoară bacteriile sau previne creșterea și răspândirea lor. Antibioticele sunt principalul agent prin care luptăm împotriva infecțiilor bacteriene.
Cum devin bacteriile rezistente la antibiotice?
Bacteriile se reproduc prin fiziune binară și, precum alte organisme vii, acumulează mutații în mod natural, în procesul de reproducere. Majoritatea mutațiilor sunt benigne (nu aduc avantaje sau dezavantaje), dar puține dintre ele pot conferi rezistență la antibiotice. În momentul în care o populație de bacterii este expusă unui antibiotic, doar bacteriile cu mutații care conferă rezistență la antibiotice supraviețuiesc. Acesta este un mecanism important prin care se propagă bacteriile rezistente la antibiotice.
Un alt mecanism prin care bacteriile devin rezistente la antibiotice este achiziția “orizontală” de material ADN, fie de la alte bacterii vii ( prin transferul de plasmide), fie din mediul înconjurător. Plasmidele (mici molecule circulare de ADN) se pot transmite de la o specie de bacterie la alta, un exemplu fiind achiziția rezistenței la antibiotice a bacteriilor din specia Salmonella, prin transferul de plasmide de la specia Escherichia coli.
Monica este cercetător la Institutul Sanger și membru co-fondator al Societății Române de Bioinformatică (www.rsbi.ro), societate care are ca scop dezvoltarea expertizei în bioinformatică în Europa de Est. În 2019, alături de alți bioinformaticieni, Monica a câștigat un Public Engagement Enabling Fund de la Wellcome Genome Campus, pentru organiza mai multe evenimente de popularizare a științei în România.
Institutul Sanger este un institut de cercetare non-profit din Marea Britanie, axat pe genomică și genetică, finanțat de către Wellcome Trust. A fost înființat în 1992, având ca scop principal participarea la proiectul global de secvențiere al primului genom uman (Human Genome Project). În prezent, Institutul Sanger desfășoară mai multe programe ample de cercetare, precum Tree of Life (Arborele Vieții, secvențierea tuturor speciilor), Pathogens and Microbes Programme (Paraziți și microbi), Human Genetics Programme (genetica umană).
